|
BINE
AȚI VENIT PE SITE-UL ȘCOLII MĂRGINENI!
SCURT ISTORIC
Prima atestare de funcţionare a unei şcoli īn comuna Mărgineni
este din 1870 ( o singură clasă īn grija īnvăţătorului George
Grigoriu ).
Īn Mărgineni s-a construit un local
de şcoală lāngă primărie prin anii 1958 - 1960 , iar după ce s-a
demolat şcoala veche , prin 1967 s-a construit şcoala cu etaj
Īn 1960 se īnfiinţează la Hoiseşti şi clasele V- VIII , o mare
contribuţie avānd-o şi invatatorul (prof. matematica) Michiu
Constantin .Īn 1961 - 1962 se
construieşte localul de şcoală de la Hoiseşti
Prima atestare documentară a satului o constituie un act din
1446 . Mărgineni a fost sat domnesc, īntemeiat, probabil la
inceputul secolului al XI-
fii lui Sandru Iucas, care au primit īntărire de
la domnitor in 1452 și probabil au fost nepoții lui Fete Negru.
Pentru exemplificarea denumirii satului Margineni ar fi
două ipoteze, prima că numele satului vine de la
"marginea", ocolului Piatra, care era loc domnesc, iar satul de
la margine, Mărgineni, avea mare importanță
pentru apărarea tārgului Piatra; a doua ipotezăar
fi, că vătaful satului avea numele de Margine din moși strămosi,
dacă nu cumva s-a īntamplat ca si vataful să
luat numele sau de la cel al satului de margine a
ocolului.
Batranii satelor din jur
spun ca "Movila de laMargineni" se numeste 'Movila Uriasului', lucru
confirmat si de preotul carturar Constantin Matasa, intemeietorul
Muzeului de arheologie din Piatra Neamt.

In timpul lui
Alexandrul cel Bun, 'Movila Uriasului' a purtat numele Iucas. Movila
a fost construita probabil, in timpul popoarelor migratoare pentru
apararea
cetatii Petrodava, dar in mod sigur inainte de
marea invazie a tatarilor din 1241.Ea a servit multe veacuri ca
punct de straja(releu) de preluare si transmitere a
semnalelor luminoase de la rasarit spre munti.
In timpul lui Stefan cel Mare directia punctelor
de straja a fost orientata de la Dunare spre Suceava, capitala
Moldovei.
Felul
in care s-a construit Movila Margineni, din punct de vedere
tehnic are o asemanare cu cetatea Batca Doamnei si cu cetatea
Cozla. Movila ajunge la cota
de
470 m, iar platoul dealului Margineni ajunge la cota de 502 m.
|